Berettyóújfalu, care funcționează sub forma unui sat mare înainte de 1921, este unul dintre centrele raionale ale județului Bihar, centru a aproximativ 19 așezări și centru economic -în principal datorită comerțului- și cultural al regiunii. Conform dictatului de la Trianon, 75% din suprafața județului de 10.609 km² și 582.132 de locuitori, au fost anexate României. De la începutul perioadei dualiste orașul Berettyóújfalu, a trecut prin o evoluție de urbanizare, apoi desemnată ca reședință de județ, nu a prezentat o chestiune de dezbatere, astfel după 1 ianuarie 1921, localitatea noastră a devenit centrul județului Csonka-Bihar. În istoria orașului Berettyóújfalu, întoarcerea forțată provocată de tragedie, a dus la o viață ambivalentă. Sarcina, de a deveni reședința de județ, îndeplinirea criteriilor în primul rând materiale, infrastructurale și administrative, a prezentat localității provocări nemaivăzute de până atunci. O altă problemă gravă, a fost situația refugiaților din partea detașată a județului și din alte părți ale Transilvaniei: îngrijirea socială și compensarea existențială din partea funcționarilor publici, care lucrau pentru reorganizarea județului Bihar, au necesitat o capacitate excesivă peste puteri, fără a menționa situatia nivelului minim de trai al celor care trăiau în vagoane.

În același timp, ca centru în devenire și trecerea prin procesul de urbanizare de zeci de ani, a căpătat o nouă semnificație și avânt: „satul-oraș” -așa cum se numea în acel moment, referindu-se la identitatea duală a așezării- contrar orbitei forțate, a suferit cea mai rapidă și cea mai mare dezvoltare din istoria sa.

În perioada 1921 și 1928, au avut loc cele mai mari investiții: printre altele, în aceasta perioadă a fost predată clădirea noii primării județene, prima Casă de Levenți din țară,   Stația de Consultanță Agricolă, prima și unica instituție medicală din județ, Spitalul Gróf Tisza István.